Cantecul lebedei

Privesc undele valului...

si nu ma mai tem de nimic.

Aud sunetul marii...

si nu ma tem de nimic.

Au trecut clipele ce mi provocau neliniste,

A trecut gandul ispititor ce ma intrebau adesea:

"Pentru cine traiesti?"

Am decis sa aleg ajutorul Luminii

si sa ma las purtata de valul mantuirii.

Am ales sa inlocuiesc gandurile negre

cu maretiile albastre.

Iar acum...

orice imi va sta in cale va pieri!
Nimic nu-mi va mai lua linistea

nimic nu ma va mai intrista.

Sunt prea pretioasa ca sa fiu trista,

Cine sunt eu sa ma ingrijorez?

De ce sa opresc planul lui Dumnezeu

gandindu-ma doar la sufletul meu?

Stiu pentru cine traiesc!

Ohh...de-ai intelege dragostea mea,

"Binecuvantare"!

De-ai intelege de ce caut pacea...

de ce incerc sa te formez...

nu pentru mine...ci pentru tine!

Sufletul meu poate suferi

  dar sufletul tau...

e prea minunat!

Intelege-mi cantecul,

hai sa-l tranformam intr-o sonata de vis.

Atinge-mi inima si promite-mi

ca vei fii puternic!

Trebuie sa depasesti greul de acum
si-ai sa vezi cat de binecuvantat vei fi,
cuget bland!

Intelege-mi iubirea!