"Sa nu adormi regina floare,
Sa nu ma parasesti!
Sa nu-ti inchizi petalele de aur,
Tu ma ocrotesti!
Din zori pana-n amurg
Te mangai si te sarut
Parfumul meu,o dulce floare,
Ramai langa a mea cale!
Tie tie-ti soptesc tristetea mea
Si tie-ti cant nemurirea mea.
Da,nemurirea doar langa tin'
O pot vedea,floarea mea, iubita mea!
Esti singura din asta lume
Cu rosul si-alb,o...ce minune!
De te-ai putea tu transforma
Intr-o surioara ce n-o am,
De maini te-as lua si am zbura.
Iubita mea...nu cred c-ai vrea.
Dar cum doresti,steluta sfanta,
Cum visezi tu, floare pura!"
..........................................................
Si nu a mai cuvantat el,
Caci floarea bietului baiet
S-a ofilit si a cazut pe recele pamant,
Luand cu ea tot ce-a avut.
Mister,belsug,iubire si nadejde.
Parfum,abis,splendoare si regrete.
Zadarnic plangi tu,copilas
Caci floarea ta nu va-n-via!
Zadarnic legi petale ofilite
Cand seva vietii nu-i la tine.
A fost...si-atat. A fost!
Ce poti schimba,copil pribeag?
Si ridicand privirea-i plansa
Un fluture ii aparu
Si transforma petala-i franta
Intr-o cenusa abatuta.
"Ei na!Atat mai trebuia!"
Rostea baiatul suparat
Iar fluturele-l saruta
Si-n lumea lui se destepta.
Si singur ramas in cale,
Fara a lui regina floare,
A inteles ca-n asta lume
Tot ce-i placut nu-i pentru tine.
Morala:
Sa stii sa pretuiesti frumosul,
Sa stii sa iubesti,floarea,omul,
Sa stii s-accepti iubirea nepermisa
Atunci cand nu poti sa transformi:
O floare intr-o dama,
O cenusa intr-o viata
Si-un sarut intr-un parfum
Ce pururea-n lume e stapan.
