duminică, 20 decembrie 2015

Pedeapsa razei


Am alunecat de pe o rază,
Dar n-am căzut.
Mă țineam de ea cu ultimele puteri.
O strângeam în mâini
Cu ochi disperați.
Iar raza mea de soare se răcea.
Cu cât coboram cu atât mi-era mai greu
Să țin în mâini săgeata
 rece a soarelui.


Cât timp eram în brațele soarelui,
Eram în pace și căldură.
L-am nesocotit închinându-mă altor astre
Și am alunecat...
În frigul și în amintirea eșecurilor.
Soare blând, ingaduie-mi milă
Și ridică-ți raza către piept
Să pot să îți cânt, sa-ti povestesc!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu