Ma aflu pe pamanat.Trupul rece imi da aceasta convingere dureroasa iar sufletul mi-e gata sa zboare.
Privesc cerul.Privesc pamantul.Cum pot ajunge in locul paradisiac,cum pot atinge albastrul invaluit de catifeaua iubirii.Oh...Doamne,apleaca-Te asupra mea,ia-ma de mana,inalta-ma spre cer,inalta-ma cu fiecare clipa,vreau sa uit de nelinistea pamantului cu care am fost zamislita,vreau sa ma dezlegi de firescul lumii,vreau sa imi dai vindecare in suflet.Vreau sa zbor...da-mi aripi Dumnezeule!
De-as putea zbura....de-as putea vedea scaunul Tau de domnie...de-as fi un Inger pictat de argintul simfoniei Tale,cat de fericita mi-ar fi inima...
Macar de mi-ai da un vis in care sa pot vedea frumusete Ta,frumusetea Cerului,frumusetea palatului Tau de aur,oare cum va fi sa traiesti o eternitate alaturi de Tine,o eternitate plina de bucurie unde tristete nu poate exista? Iti cer prea mult,Doamne? Vreau sa-Ti fiu mai aproape,vreau sa-Ti fiu prieten,vreau sa Iti umplu inima de bucurie!
Ma aflu pe pamant.Trupul cald imi da convingerea ca am venit din Rai iar sufletul mi-e gata sa zboare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu